Când prea multă „dragoste” strică la birou: Ce este Love Bombing la job și cum îl recunoști în HR

La birou: cineva îți oferă toată atenția, te complimentează excesiv, îți răspunde imediat la mesaje, îți face favoruri și promite marea cu sarea... Săptămâna trecută nu ți-a răspuns nici la un simplu Salut. Astăzi a făcut și cafeaua. Îți trimite linkuri motivaționale, spune că „te apreciază sincer” și îți oferă ajutor chiar și când nu ai nevoie. Iar mâine poate dispărea complet sau cere sprijinul tău pentru o decizie riscantă. Oare e Love Bombing?! Ce este Love Bombing la job?

Grafică informativă cu titlul ‘3 semne subtile ale Love Bombing la job’, însoțită de o imagine cu o bombă decorată cu inimă și o femeie care se uită printr-un pahar ce distorsionează fața – simbol al manipulării emoționale ascunse în relații profesionale aparent pozitive.

Hmm... La prima vedere, pare ceva inofensiv, poate chiar flatant...

În interviu sau în echipă, ne bucurăm când un candidat e entuziast sau un coleg e implicat. E firesc să apreciem inițiativa și deschiderea. Dar ce se întâmplă atunci când acest entuziasm devine copleșitor, pare exagerat de devreme și vine… la pachet cu gesturi care, deși aparent binevoitoare, te fac să te simți dator sau presat să răspunzi în aceeași manieră? Când comunicarea devine prea personală, ofertele de ajutor devin insistente, iar relația evoluează rapid spre un atașament care nu pare natural, este momentul să ne întrebăm: este autentic interesul sau asistăm la o strategie de influențare emoțională – Love Bombing?

Astăzi vorbim despre Love bombing, un fenomen subtil, dar din ce în ce mai prezent inclusiv în mediul nevăzut al culturii organizaționale – acolo unde relațiile profesionale capătă uneori nuanțe personale, iar granițele între susținere autentică și manipulare devin greu de distins. În spatele unor gesturi aparent pozitive se poate ascunde o dorință de control, de influențare emoțională sau de consolidare a puterii prin atașament forțat.

Ce este Love Bombing – și de ce ar trebui să te intereseze ca HR, recrutor sau manager

Termenul love bombing a apărut în anii '70 în contextul unui cult religios și a fost preluat ulterior de psihologia relațiilor pentru a descrie o tactică de manipulare bazată pe atenție și afecțiune excesivă. În mediul profesional, el definește comportamente care induc o legătură emoțională rapidă și dezechilibrată, cu scopul de a obține control sau influență asupra celuilalt..

Cum se manifestă Love Bombing-ul la locul de muncă

Un exemplu subtil, dar relevant, este relația dintre un angajator și angajatul favorit. Totul începe cu aprecieri publice, acces direct la informații și mici privilegii care, la început, pot părea simple gesturi de încredere. Dar dacă aceste beneficii devin condiționate de loialitate personală și conformism total, se poate transforma într-o formă mascată de love bombing, în care recunoștința e folosită ca monedă de schimb pentru influență.

👉 Exemplu: Un angajat este lăudat frecvent și primește acces la informații sensibile. Curând i se sugerează să evite întrebările incomode. Când nu se conformează, sprijinul dispare. Un caz clasic de love bombing profesional.

Love bombing poate lua mai multe forme, toate având un punct comun: intenția de a controla subtil, prin copleșire emoțională.

Dacă ai experiență în interviuri de selecție sunt sigură că ai auzit și acest mesaj de la candidat: „Este compania visurilor mele! N-am întâlnit niciodată un HR atât de empatic! Promit că nu veți regreta!” Ei, ... sună bine!  Dar... dacă promisiunile sunt exagerate și urmate de așteptări nerealiste, poate fi manipulativ.

Ori.. 

Ești nou venit în companie... Superiorul la început îți aduce croissante, te laudă public, îți oferă flexibilitate... iar apoi, așteaptă să lucrezi peste program, să accepți schimbări fără discuții sau să păstrezi secrete. Cunoscut fenomen? 

Ori... 

Un coleg îți devine, ca prin minune, foarte apropiat... Devine rapid confidențial, îți face cadouri, spune că „doar tu mă înțelegi...”. Apoi începe să îți ceară favoruri sau să îți controleze agenda și relațiile din echipă.

De ce este periculos (chiar dacă pare doar „extra prietenos”)

Love bombing-ul poate duce la:

• Dezechilibre de putere în relațiile profesionale – când o persoană beneficiază constant de atenție, validare sau oportunități în schimbul unei loialități informale, iar ceilalți membri ai echipei ajung să se simtă marginalizați sau manipulați;

• Dificultăți în stabilirea limitelor – mai ales în cazul angajaților noi, care își doresc să se integreze rapid și pot interpreta gesturile exagerate de amabilitate ca fiind normale. Fără experiență sau repere clare, aceștia pot accepta comportamente intruzive sau cereri nerezonabile, din dorința de a nu părea necooperanți;

• Favoritisme sau conflicte interne – apar atunci când un angajat primește constant atenție pozitivă, sprijin sau avantaje în detrimentul colegilor, generând tensiuni, resentimente și o atmosferă de neîncredere în echipă;

• Burnout emoțional – atunci când angajatul este supus unei presiuni emoționale constante de a răspunde cu aceeași intensitate la gesturi aparent pozitive, ceea ce duce la epuizare, anxietate și pierderea motivației;

• Toxicitate mascată de „afecțiune” – când gesturile de susținere, apreciere sau generozitate sunt folosite nu pentru a construi relații autentice, ci pentru a controla subtil comportamentele, opiniile sau deciziile celorlalți. În aparență, totul pare pozitiv, dar în esență se cultivă un climat de teamă și conformism.

Cum identificăm fenomenul în HR și management

Te invităm să reflectezi la următoarele întrebări pentru a evalua dacă ai întâlnit sau gestionat situații de tip love bombing în mediul profesional:

1. Ai întâlnit candidați sau colegi care oferă complimente exagerate, imediat după primele interacțiuni?

2. Ți s-a întâmplat ca un coleg sau lider să ofere beneficii sau atenție sporită doar celor care nu îi contrazic deciziile?

3. Ai observat în echipă fluctuații bruște între entuziasm intens și retragere emoțională?

4. Există în companie relații în care loialitatea personală pare să fie mai importantă decât competențele profesionale?

5. Ai simțit presiunea de a răspunde cu aceeași intensitate la gesturi de „generozitate” din partea unui coleg sau superior?

6. Se oferă frecvent recompense informale, în afara politicilor organizaționale, în schimbul conformismului?

Dacă ai răspuns afirmativ la una sau mai multe dintre aceste întrebări, este posibil ca în jurul tău să existe dinamici de tip love bombing, care merită explorate și adresate cu atenție.

Recunoașterea acestor tipare este primul pas spre construirea unui mediu de lucru sănătos, în care aprecierea sinceră nu se confundă cu manipularea. Dacă te-ai regăsit în aceste întrebări sau ai fost martor unor situații similare, deschiderea dialogului în echipă și sprijinul din partea HR-ului pot face o diferență reală. Red flags în interviu.

Am întâlnit fenomenul de love bombing în diferite forme, uneori subtil, alteori evident. Ce am învățat este că nu toate gesturile generoase sunt neapărat sănătoase. La început, poate părea că cineva pur și simplu îți oferă susținere, dar când acea susținere vine la pachet cu așteptări nespuse, presiune emoțională sau control, știu că trebuie să trag un semnal de alarmă. Am învățat să îmi ascult instinctul, să pun limite blânde, dar ferme, și să creez spațiu pentru dialog autentic. Pentru mine, empatia nu înseamnă să tolerez orice comportament, ci să protejez sănătatea relațiilor din echipă. 

În fața unui fenomen atât de subtil precum love bombing-ul, simt că e important să am o abordare conștientă, empatică și fermă. 

Ce ași recomanda, dacă ești în rol de HR, lider sau pur și simplu coleg atent la dinamica din jur:

✅ Vorbește deschis despre limite sănătoase – Ai puterea să creezi un spațiu în care oamenii înțeleg ce înseamnă interacțiuni sănătoase. Discută despre diferența dintre un entuziasm autentic și comportamente care, deși par amabile, pot ascunde o intenție de control. 

✅ Ascultă activ și empatic – Acordă atenție nu doar cuvintelor, ci și atmosferei din echipă. Observă cum se simt colegii în preajma anumitor comportamente. Uneori, reacțiile emoționale spun mai mult decât ceea ce se exprimă verbal.

✅ Încurajează relații autentice – Promovează un stil de lucru bazat pe încredere și transparență. Fii atent la gesturile care pot crea obligații nespuse și evită favorurile care ar putea fi interpretate ca așteptări indirecte. O relație profesională sănătoasă se construiește pe respect, nu pe dependență emoțională.

✅ Creează spații sigure de dialog – Gândește-te cum poți oferi colegilor tăi un loc unde să se simtă auziți și înțeleși. Evită intervențiile dure și optează pentru conversații care construiesc încredere, claritate și cooperare autentică.

Ce poți face concret dacă te simți „bombardat cu afecțiune” la birou

✅ Observă cu atenție comportamentul – Întreabă-te: vine această atenție într-un context autentic sau pare forțată și cu scop ascuns?

✅ Pune limite clare – Exprimă-ți nevoile și păstrează o distanță profesională sănătoasă. Nu trebuie să răspunzi cu aceeași intensitate doar pentru că ți se oferă „atenție”.

✅ Comunică deschis – Dacă te simți presat sau inconfortabil, încearcă să formulezi calm ceea ce simți. Uneori, oamenii nu sunt conștienți de impactul acțiunilor lor.

✅ Cere sprijin – Discută cu HR-ul sau cu o persoană de încredere din echipă. Nu trebuie să gestionezi singur o relație care devine dezechilibrată.

✅ Fii blând cu tine – E în regulă să spui nu și să pui limite. A te proteja emoțional nu înseamnă că ești lipsit de empatie sau cooperare.

Concluzie: E ok să fii drăguț – dar nu e ok să manipulezi cu „drăgălășenie”

În HR și management, ne dorim colegi motivați și empatici. Dar și entuziasmul trebuie pus în context. Love bombing-ul e o formă sofisticată de manipulare și poate eroda încrederea în echipă dacă nu e recunoscut la timp.

🔍 Tu ai întâlnit astfel de comportamente în compania ta?

Spune-ne într-un comentariu sau distribuie articolul cu colegii tăi.Poate fi începutul unei conversații esențiale.

📚 Mai multe articole despre psihologia relațiilor profesionale și dinamici toxice găsești pe https://www.hr-consultinglab.com/blog-1