Ai nevoie de omul potrivit?... Nu-l pierde în primul paragraf.

Recent, am lucrat la un anunț de angajare pentru rolul de Happiness, People & Culture Manager. De la distanță, poate părea un simplu text. Dar cine a scris vreodată un anunț care și-a propus să atragă omul potrivit știe: nu scrii un text. Construiești o punte emoțională. Tu ai nevoie de omul potrivit...

Într-un anunț, fiecare cuvânt contează. Fiecare propoziție poate atrage sau respinge. Fiecare alegere de ton, structură sau formulare are un impact psihologic imediat.

Câți oameni valoroși pierdem doar pentru că primul paragraf nu spune nimic despre cine suntem?

Am scris un anunț de angajare și m-am oprit din toate reflexele HR clasice. Am vrut să scriu nu doar un text, ci o invitație. Și uite ce s-a întâmplat…

De ce am scris acest articol? 

Am decis să povestesc acest proces pentru că știu câți colegi din HR scriu anunțuri pe pilot automat (și am fost și eu acolo) – iar tocmai în acel moment pierd exact ceea ce contează cel mai mult: vocea lor autentică. Acea voce care poate crea conexiune reală, care poate deschide o conversație sinceră cu omul potrivit.

Anunțul de angajare e o experiență reală, nu o rețetă de comunicare

Când am lucrat la anunțul de angajare pentru rolul de Happiness / People & Culture Manager, am decis din prima clipă că nu vom scrie un anunț obișnuit. Nu era vorba doar despre o poziție, ci despre o declarație de cultură. Despre cum gândim relațiile, emoțiile și spațiul psihologic dintr-o echipă.

Așa că ne-am oprit din reflexele clasice: bullet points cu responsabilități, cerințe impersonale, expresii vagi precum „mediu dinamic” sau „echipă tânără”.

Am vrut să oferim sens și emoție din primul paragraf. Pentru că omul pe care îl căutam nu venea doar să execute. Venea să înțeleagă, să creeze, să construiască spații de încredere.

✏️ De unde am pornit?

• Am avut o discuție sinceră cu fondatorul companiei: care e cultura reală, nu cea ideală? Ce fel de om ar simți că aparține?

• Am clarificat nevoia: nu căutăm un simplu HR. Căutăm o persoană care să creeze energie, să mențină vibe-ul din birou, să asculte și să conecteze.

• Am analizat anunțuri internaționale pentru roluri precum Chief Happiness Officer, People & Culture Lead, Team Engagement Manager. Am observat ce funcționează: limbaj clar, uman, cald, necorporatist.

🔍 Cum am lucrat la acest anunț

Am pornit cu întrebări, nu cu texte:

• Cum citim noi un anunț? Ce ne atrage cu adevărat? Ce ne face să simțim că dincolo de un titlu sau o listă de cerințe există oameni reali, o cultură vie, o echipă în care merită să intri? De cele mai multe ori, nu sunt beneficiile enumerate sau limbajul pretențios, ci autenticitatea, claritatea și emoția pe care le transmite vocea din spatele anunțului.

• Cum vede clientul profilul ideal al candidatului? Și mai ales, ce îmi spun colegii despre ce fel de persoană pot simți că le aduce coerență, încredere și apropiere într-o echipă? Cum arată, din ochii lor, un om care creează punți între oameni, nu doar relații funcționale?

M-am întors la profilul candidatului din sursa inițială, după discuția telefonică avută cu clientul, cu intenția de a înțelege mai profund cine este acest om, ce emoții ar putea aduce în echipă, ce fel de prezență ar putea cultiva. Nu doar pentru a-l descrie formal, ci pentru a-l intui, a-l simți ca potențial partener în cultura organizațională.

Clientul: "Căutăm o persoană care să se alăture echipei noastre full-time, având un rol profund integrat în viața organizațională. Poate purta titlul de Staff Manager sau Well-being Manager, dar dincolo de denumire, este vorba despre un rol-cheie în susținerea sănătății emoționale, colaborării și dezvoltării noastre ca echipă.

Deși va include și partea de recrutare, nu aceasta este prioritatea. Avem nevoie de un om care să creeze, să mențină și să regenereze starea de bine colectivă. Este persoana care va contribui activ la onboarding, la pregătirea momentelor de bun venit, la crearea unui cadru de învățare și dezvoltare personalizată, dar și la urmărirea constantă a nivelului de satisfacție și apartenență în echipă.

Va organiza ieșiri informale, team building-uri autentice, va coordona inițiative de feedback intern și va construi punți între oameni. De asemenea, va integra componenta de evaluare a performanței și dezvoltare profesională cu empatie și claritate.

Dincolo de activitățile clasice de HR, va avea un rol de conector: între fondatoare și echipă, între intenție și percepție, între munca de zi cu zi și sensul ei mai mare. Va fi atentă la atmosfera organizațională și la felul în care cultura noastră se exprimă – inclusiv în afară, prin comunicarea brandului de angajator și susținerea poveștilor care merită spuse.

Această persoană este, în esență, un gardian al culturii umane. Cineva care nu doar observă stările, ci creează spațiu pentru ele. Cineva care întreabă, ascultă și propune. Un catalizator de atmosferă pozitivă, prezentă și conștientă.

Și da, vrem să fie acolo în fiecare dimineață, să spună „bună” cu sinceritate, să simtă ritmul echipei și să aibă curajul să aducă inițiative care contează. Mai ales într-o perioadă instabilă, avem nevoie de un sprijin stabil. De cineva care nu doar gestionează, ci inspiră. Care nu doar organizează, ci umanizează"

Dar cel mai dificil a fost să dau denumire rolului.

Ai nevoie de omul potrivit? Atunci cum îl atragi? Cum îl faci să ridice privirea din scroll și să creadă că jobul acela – pe care poate nici nu-l căuta activ – îl cheamă?

Am ales denumirea Happiness / People & Culture Manager nu pentru că sună „altfel”, ci pentru că exprimă exact esența acestui rol: o combinație vie între grijă, cultură, prezență și sens. Nu e o titulatură clasică, dar nici rolul nu este.

E un rol care cere umanitate, responsabilitate, creativitate și claritate emoțională. O denumire hibridă pentru un om care construiește punți între oameni, între intenții și atmosferă, între echipă și direcție.

Frica mea? Da, a fost acolo. 

Frica de a nu greși tonul. De a nu părea prea emoțional într-un spațiu unde limbajul profesional e de multe ori rigid. De a nu părea „prea mult” sau „prea puțin”. Cum transmiți emoții într-un anunț de angajare, fără să pară că dramatizezi? Cum scrii cu empatie și autenticitate, dar rămâi clar și profesionist?

A fost o provocare reală: să aduc în cuvinte ceea ce simțeam și ce simțea și clientul. Emoția, nevoia de apartenență, dorința de a crea un spațiu viu. Și tocmai această frică m-a ghidat: pentru că dacă nu simți nimic când scrii un anunț de angajare, cum ai putea aștepta ca altcineva să simtă ceva când îl citește?

📌 Ce căutam, de fapt: nu un executant, ci un gardian al culturii.

Psihologia unui anunț care chiar funcționează:

• Titlu care activează emoția sau curiozitatea

• Introducere caldă, neformală

• Responsabilități scrise clar, dar nu robotic

• Descrierea omului potrivit încurajează identificarea, nu respingerea

• CTA cu suflet, nu cu presiune

Ce am vrut să simtă candidatul după citirea acestui anunț?

Un anunț nu este doar un instrument de selecție. Este un spațiu de întâlnire emoțională, un moment de sinceritate în care organizația se arată și întreabă, fără cuvinte: „Vrei să fii parte din ce construim noi?”

Când am scris acest anunț, ne-am întrebat ce ar trebui să simtă candidatul:

• O conexiune sinceră cu valorile exprimate.

• O senzație de familiaritate emoțională, ca și cum ar fi fost deja acolo.

• Curajul de a aplica, nu din obligație, ci dintr-un fel de chemare interioară.

👉 Când folosim limbaj generic, primim aplicații formale, lipsite de autenticitate.

👉 Când scriem cu emoție și claritate, atragem oameni care caută sens, nu doar un loc de muncă.

Am construit acest anunț cu intenția de a transmite:

• Valorile reale ale echipei, așa cum sunt trăite zi de zi.

• Un mesaj direct, cald și uman: „Poate ai mai fost într-un rol similar, dar încă nu ai găsit locul în care ceea ce faci chiar contează.”

• Claritate emoțională, fără perfecționism: „Nu căutăm omul ideal. Căutăm omul care vede oamenii. Care respiră în ritmul echipei. Care crede că relațiile sunt muncă valoroasă.”

Un anunț bun este primul act de cultură organizațională. Nu ultimul.

Ce am evitat intenționat și de ce contează:

• Limbajul rece, rigid, lipsit de emoție – pentru că distanțează și reduce anunțul la o procedură birocratică, nu la o invitație autentică spre o echipă.

• Cerințele imposibile sau contradictorii – care pot transmite haos intern, confuzie sau lipsă de direcție, și care descurajează exact oamenii valoroși.

• Tonul autoritar – acel stil de a da ordine, de genul: „Vei fi responsabil de...”, care inhibă relația și transformă potențialul dialog într-o listă de așteptări unilaterale.

Am ales conștient să scriem cu o voce umană, clară și empatică. Am respectat timpul celui care citește, dar mai ales starea în care se află – pentru că știm că mulți candidați ajung la anunțuri în momente de nesiguranță, tranziție sau explorare personală.

Am scris gândindu-ne nu doar la cine vrem să atragem, ci și ce trăiește acel om când ne citește. Ce emoție apare? Ce întrebare declanșează textul? Ce fir de încredere se creează?

Pentru că un anunț de angajare nu este despre noi, ci despre relația dintre noi și cel care îl citește.

📄 Ce am obținut:

Un text care a fost distribuit, comentat, salvat. Un text care nu a speriat oamenii cu liste infinite, ci i-a făcut să spună: "Wow, aș vrea să lucrez într-un loc ca ăsta." 

Sâmbătă după publicarea anunțului am primit și primele mesaje. 

Corina, Viber: ☺️ super. Sună foarte interesantă descrierea postului. 

Cristina, LinkedIn: Angela bună, 🌷/ am văzut acum un anunțul pe pagina ta care mi-a trezit curiozitatea.

Iar astăzi - luni un mesaj pe mail de la Stela. Mesajul integral care ne-a confirmat că am scris bine.

Stela pe mail:  sunt interesată de poziția pe care o oferiți — un rol care îmbină comunicarea autentică, grija pentru oameni și dezvoltarea unei culturi organizaționale sănătoase. Consider că această oportunitate reprezintă continuarea firească a pasiunii și experienței mele de a lucra cu și pentru oameni.

În rolul meu anterior, deși nu aveam o funcție formală în HR, am fost acea persoană care s-a ocupat, din inițiativă proprie și cu mare drag, de starea de bine a colegilor. Organizarea teambuilding-urilor, a ieșirilor în echipă, surprizele de ziua colegilor, felicitările pentru aniversările în companie, precum și motivarea lor de a participa la concursurile și inițiativele HR – toate acestea au fost parte din ceea ce făceam cu bucurie. Am înțeles cât de mult contează aceste mici gesturi pentru moralul echipei și câtă valoare adaugă ele în relațiile dintre colegi.

Sunt o persoană organizată, empatică, atentă la detali și pozitivă, care iubește să creeze contexte în care oamenii se simt apreciați și incluși. Îmi doresc să pot contribui la crearea unei atmosfere în care colegii să lucreze cu plăcere, să simtă că sunt valorosi și să își atingă potențialul profesional într-un mod susținut și uman.

🌟 Concluzie:

Un anunț nu e doar o unealtă de selecție. Este o invitație. Un semnal emoțional. Un preview al relației care urmează.

⇒ Când HR-ul combină psihologie cu comunicare autentică, apar oameni care simt mesajul, nu doar îl "scanează".

Iar acei oameni sunt cei care rămân.

📩 Vrei să învățăm împreună cum să scriem anunțuri care nu doar recrutează, ci inspiră? Scrie-mi. S-ar putea să fie începutul unei conversații care contează.

Vezi anunțul de angajare!