Hoovering la job: Când șefii te "trag" înapoi într-o relație toxică
- Angela Gherman
- 7 apr.
- 4 min de citit
Ei, cum ți se pare termenul Hoovering? Hoovering la job: l-ai întâlnit prin vreo carte de HR? Greu de crezut.
Termenul vine din psihologie și e inspirat de aspiratorul Hoover – da, chiar acel clasic care trage totul spre el. Imaginează-ți momentul ăla când faci curățenie și tot dispare într-o pungă. Exact așa funcționează și hoovering-ul la job.
În relațiile toxice, descrie comportamentul manipulator al cuiva care te „trage” înapoi după ce ai încercat să pleci. La birou, apare atunci când, de nicăieri, managerul începe să-ți ofere exact ce ți-ai dorit… dar doar după ce ai scris cererea de demisie sau ai zis cuiva că vrei vrei să pleci. Și brusc... toată lumea te iubește...
Primești aprecieri, promisiuni, poate chiar o mărire de salariu din senin?
Felicitări, ai fost "hooveruit". În teorie, pare un final fericit. În realitate, e posibil să fie doar o ultimă tentativă de manipulare.
Coincidență? Nu prea.
Îmi amintesc perfect de plecarea de la primul job. După 16 ani petrecuți în învățământ, am decis că e timpul pentru o schimbare radicală. Aveam la dispoziție o lună să iau o decizie și, sincer, simțeam că organismul meu cerea pauză – eram epuizată, în plin burnout. Ce a urmat? O lună de surprize și atenție neobișnuită: aprecieri, promisiuni vagi, „poate totuși rămâi”. A fost prima dată când am recunoscut hoovering-ul – acel mix de emoții și manipulare care aproape m-a făcut să dau înapoi. Aproape...
Nu aveam alt job, nu cunoșteam piața muncii și recunosc că incertitudinea mă speria. Dar, în același timp, aveam o convingere profundă că nu mai pot continua în același ritm. Simțeam că, dacă nu ies atunci, nu voi mai avea curajul să o fac prea curând. A fost una dintre cele mai grele, dar și cele mai eliberatoare decizii din carieră.
Ce este hoovering-ul la job?
Atunci nu cunoșteam termenul. Acum știu exact ce înseamnă: hoovering-ul este o formă de manipulare emoțională subtilă, dar extrem de eficientă, prin care o persoană (director, manager, HR) încearcă să te atragă înapoi într-un context profesional din care tu încerci să ieși.
Îți oferă promisiuni, avantaje, validare, atenție emoțională? Și toate ambalate frumos!
Scopul: să te facă să te răzgândești și să rămâi.
Nu, nu este vorba despre o recunoaștere autentică a meritelor tale...
E despre o reacție de panică și control.
Ce-i drept, uneori poate fi greu de sesizat – pentru că vine la pachet cu vorbe dulci, cadouri emoționale și iluzia: în sfârșit, ești apreciat. Dar adevărul e că, dacă ai fost invizibil până la demisie, poate n-ai fost niciodată cu adevărat văzut.
Vrei să recunoști hoovering-ul la birou? Dacă nu ai trecut chiar tu printr-o astfel de experiență, sunt convinsă că ai asistat măcar o dată la un astfel de episod în viața profesională a unui coleg. Poate ai văzut cum cineva care anunța că pleacă era brusc ridicat în slăvi, i se promiteau minuni și i se oferea tot ce nu primise luni sau chiar ani la rând. Asta e hoovering.
Sigur ai fost martor la astfel de episoade – poate chiar ai avut un coleg care, în ziua în care a anunțat că pleacă, a fost chemat la o discuție „de suflet”.
· „Știam de mult că meriți un rol mai mare, chiar ne gândeam să te facem coordonator.” – dar ciudat cum n-a zis nimeni asta până acum.
· „Putem ajusta salariul și să-ți oferim un bonus de retenție, doar să rămâi.” – adică magia se întâmplă doar dacă pleci.
· „Nu știu ce ne facem fără tine. Ești sufletul echipei.” – spus la o ședință, de față cu toată lumea, după luni de tăcere.
· „Fără tine nu vom reuși”, „Echipa va suferi”, „Ne lași într-un moment greu.” – nu e despre tine, e despre cum să te simți vinovat/ă.
Exact! E hoovering-ul în acțiune! O strategie subtilă, dar bine gândită, menită să destabilizeze decizia și să reactiveze loialitatea.
Funcționează? Sigur! De ce?
1. În sfârșit ... te simți văzut și apreciat.
2. Ai dubii legate de plecare. Sigur că le poți avea.
3. Te leagă relații cu colegii sau te temi de necunoscut.
Iar la discuțiile „de suflet”, fii atent...
· Dacă promisiunile sunt doar vorbite, dar nu apar în scris sau într-un plan concret de acțiune.
· Dacă structura, cultura sau stilul de management rămân neschimbate – exact aceleași lucruri care te-au făcut să iei decizia de plecare.
· Dacă mesajul e mascat în emoție, dar conține vinovăție: „Ne-ai lăsat baltă”, „Fără tine nu ne descurcăm”.
Știi cum ai putea să răspunzi la hoovering? Reține 5 recomandări:
1. Respiră adânc și fă un pas înapoi. Emoțiile sunt firești, dar deciziile bune se iau cu mintea limpede.
2. Evaluează obiectiv: ce anume s-a schimbat față de momentul în care ai decis să pleci?
3. Pune întrebări incomode: Ce se schimbă exact? În cât timp? Cine răspunde dacă nu se întâmplă?
4. Nu te mulțumi cu vorbe frumoase – cere documente, propuneri scrise, timeline-uri concrete.
5. Amintește-ți de toate motivele pentru care ai vrut să pleci. Notează-le. Recitește-le. Te vor ancora în realitate.
Cum ți se par recomandările? Te regăsești în vreuna dintre situații? Ai decis să rămâi... sau pleci cu fruntea sus, știind că ești singurul responsabil pentru binele tău profesional?
Dacă decizi să rămâi... fă-o conștient și bine ancorat în realitate.
Rămâi doar dacă:
1. Observi schimbări reale, deja implementate – nu doar promisiuni.
2. Ai în față un plan de carieră clar, scris, cu pași și termene bine definite.
3. Există o echipă nouă, un alt stil de leadership sau o cultură organizațională diferită care îți dă încredere că merită o nouă șansă.
4. Altfel spus, nu rămâne pentru „că sună frumos”, ci pentru că simți, vezi și ai dovezi că lucrurile chiar s-au schimbat.
Concluzie Hoovering-ul nu e neapărat un semn că ești de neînlocuit. De multe ori, e doar un semn că plecarea ta a declanșat panica. Decizia rămâne la tine, dar fă-o cu mintea limpede. Nu ești o pungă de chipsuri să fii aspirat, ești un profesionist cu limite.
Dacă te iubesc doar când pleci, poate n-au știut niciodată să te merite.
Distribuie articolul dacă ți-a fost util – poate salvezi pe cineva dintr-o relație profesională toxică.
Comments